Având în vedere că la festival am fost atât eu cât și Anca, am hotărât ca recenzia festivalului să fie făcută de amândouă pentru a prezenta două puncte de vedere, imparțiale și cu dorința de a nu influența părerea nimănui.

Paula:

Am scris acum ceva vreme un post în care spuneam cum aștept  în fiecare an, cu nerăbdare, să aibă loc festivalul de satiră și umor, pentru că e acel eveniment al anului unde timp de 3-4 ore râd cu lacrimi și pe lângă faptul că îmi conferă o stare de bine, mă și detașez de cotidian și pătrund într-o lume comică unde se poate face mișto de orice, fără să se supere nimeni.

Ei bine, anul acesta, festivalul de satiră și umor, din punctul meu de vedere, s-a văzut cam așa: am ajuns cu 15 minute întarziere (greșeala mea și mi-o asum) și am întâmpinat câteva dificultăți în a convinge unul din organizatori că eu am locuri rezervate, dar s-a rezolvat în câteva minute. M-am așezat pe scaun (am primit un loc foarte bun) și deja eram pregătită cu aparatul foto la mine.

Atât de mult mi-au plăcut numerele, că nici nu le mai țin bine minte. Mi-a rămas în memorie dansul lebedei negre în care o domnișoară foarte simpatică și expresivă a dansat mai multe stiluri într-un mod extrem de ilar și un număr al celor de la bacteria H unde era un student care susținea un examen oral pentru a 24-a oară și pe fundal era o voce care transpunea spectatorilor gândurile acestuia. Cele  două numere mi-au adus zâmbetul pe buze iar restul programului a fost destul de slăbuț, poate pe alocuri câte o glumă bună, dar ca și ansamblu calificativul pe care il dau eu e mediocru, motiv pentru care la jumătatea spectacolului am hotârat că mai bine mă retrag pentru că m-aș simți mult mai bine socializând cu prietenii.

In altă ordine de idei, sala a fost arhiplină, ca de obicei, am și cateva poze care atestă acest fapt. S-a stat și pe scări și personal cred că lumea s-a simțit bine.

În încheierea postului vreau să vă redau bancul care m-a făcut să râd cel mai bine din întreg spectacolul, dar menționez că bancul nu s-a regăsit în programul pregătit de concurenți, ci a fost spus de Kuki, simpaticul prezentator al festivalului :

“Intră bărbatul nervos pe ușă, aruncă cumpărăturile în mijlocul camerei, se trântește pe canapea, se descalță și își aruncă șosetele pe masă, deschide televizorul și urlă:

– Nevastă, în momentul acesta adu-mi repede o bere , că imediat începe!!
Femeia se conformează, îi aduce o bere iar după 10 minute:

– Nevastă mai adu 2 beri, dar repede, că imediat începe!
Femeia nedumerită îi mai aduce 2 beri. După alte 15 minute, bărbatul iar:

– Auzi, în minutul ăsta mai adu-mi 2 beri!!! Ca imediat începe!!!!

Femeia gata, cu nervii întinși la maxim:
– Auzi mă dobitocule, pai cine dracu‘ te crezi tu în casa asta?

– Na, că a început…!!”

Anca:

“Eu am ajuns cu o jumătate de oră mai repede pentru a-mi găsi loc, și deja majoritatea erau ocupate. Îmi amintesc și de anii în care am stat pe scări întreg progamul, așa că și aceasta era o idee pe care o luam în calcul. Sala a fost plină la început, apoi s-a golit pe parcurs. Kuki, a fost același prezentator simpatic cu care ne-am obișnuit, păcat că publicul nu a fost la fel de deschis ca în alți ani. Am simțit lipsa lui Paul Socol cu ale lui “Aplauze! “, ca și prezentator.

Au fost puține idei originale prezentate în festival. Colajele au avut același travestit repetat de atâtea ori în alți ani, încât ideea nu mai era deloc amuzantă. Nu o să înțeleg de ce un travestit și un băiat își fac avansuri pe o scenă, ba mai mult, se luptă mai mulți să-i cucerească inima, ce e atât de amuzant?!  Se vede că s-a muncit oricum la prezentări. Felicitări celor de la Bacteria H, celor veniți de la Ploiești, celor de la Teatrul Ludic din Iași și celor de la Casa de Cultură din Târgu Mureș, care spre surpinderea mea au avut un progam mai bun decât în alți ani. Sper că nu am uitat pe nimeni! S-a simțit lipsa celor de la Academia de Poliție din București.

Îmi pare rău că festivalul începe să scadă ca intensitate, mi se par prea puțini cei care concurează într-un festival ce se vrea național, și cred că ar trebui mai mult lucrat atât la partea de promovare cât și la partea de-a  oferi mai mult decât o diplomă celor care participă. E un festival frumos, ce merită mai mult efort!”