Am fost joi in J’ai Bistrot la proiectiile TIFF. Aveam de ales intre asta si stand-up-ul lui Catalin Bordea. Si cum imi doream foarte mult sa prind un show de stand-up comedy si la fel de mult sa vad scurtmetraje horror si cum se intamplau fix in acelasi timp, a trebuit sa ma limitez la un singur eveniment. Si am ales J’ai Bistrot. Filmele au fost in numar de 12. Miercuri 6, joi 6. Cand am ajuns in gradina J’ai bistrot, mesele erau toate ocupate. Nu stiu cum a fost in prima zi de TIFF, pentru ca nu am reusit sa ajung, dar am inteles ca s-a tinut inauntru, din cauza vremii, iar spatiul inauntru e mult mai mic, nu inteleg unde a incaput atata lume.
A inceput cu o intarziere de cam 30 de minute, a luat putin pana s-a strans lumea in fata “ecranului” imens ce consta intr-un perete pe care erau proiectate scurtmetrajele. Genul filmelor se voia a fi horror, din cate am inteles, dar “maratonul” a inceput si s-a terminat foarte foarte prost, mai exact, cu filmele “Suffer” si “At the formal”, care nu doar ca nu erau horror-uri, ci erau mai degraba thrillere, niste thrillere foarte nereusite, in opinia mea. Niciodata nu am apreciat “horror”-urile ce constau doar in batai, sange, taiat de capete, gretosenii, zombii, blabla.
Urmatorul, CTIN, a fost, in schimb, mai pe gustul meu. Cred ca cel mai pe gustul meu. Nu am cuvinte sa exprim, a fost… Ciudat, si a reusit sa-mi imprime foarte bine niste imagini tare dubioase in cap. Ideile din Tommy si The 3rd letter mi s-au parut bunicele, dar nimic tocmai impresionant. The little mermaid a fost fain realizat si suficient de bizar. Nu stiu in rest ce sa zic. Adevaru-i ca aveam asteptari mai mari, dar cand stau sa ma gandesc ca totusi aveau o durata de aproximativ 10 minute, o fi multa munca depusa acolo – sa reusesti sa faci o poveste cu sens, inceput si sfarsit si cu elemente horror, cuprinse intr-un timp atat de scurt.
Oricum, initiativa J’ai bistrot-ului o aplaud si o apreciez, avem nevoie de mai multe evenimente de genul, poate filmele putin mai reusite totusi. A fost o seara relaxanta in orice caz si ei, bineinteles, s-au tinut de promisiune, iar intre primul si al doilea film am primit o punga de popcorn cam la 2-3 persoane.
Eu nu frecventez prea des terasa aceasta, dar si cand trec pe-acolo, nu rateaza nicio sansa sa ma faca sa ma simt ca acasa. Atmosfera de-acolo e altfel, speciala. A, si am vazut un arici, nu ca v-ar interesa ! 😀