Ziua ce a trecut a fost pentru mine cea mai asteptata zi, si nu degeaba. Florence and the Machine a avut un show incredibil. Fata asta este un artist desavarsit, care stie cum sa se joace cu publicul si cum sa il energizeze.

Dar pana la Florence, as vrea sa mai trec  in revista unele aspecte ale Sziget. In primul rand ca e imens spatiul de desfasurare al festivalului, e un mic cartier cu stradute si intersectii. Peste tot sunt corturi cu organizatii care se promoveaza, si spre marea noastra surpriza am dat peste un cort in care se promova Clujul – capitala europeana a tineretului 2015. Asa ca am stat putin acolo in povesti si ne-am bucurat sa ne vedem reprezentati la un asa eveniment.

In rest plin de corturi cu mancare, bautura si activitati. Ce inca nu am gasit aici la Sziget, e un chill zone cu muzica de relaxare, un spatiu sa te odihnesti si sa iti incarci bateriile. Pana acum cel mai frumos loc de acest gen este cel de la Untold, un colt de rai.

Din sfera concertelor ieri am bifat Gentleman, unde am dansat pe muzica reggae desi era o caldura sufocanta. Apoi urma Asaf Avidan, dar am preferat sa il ascultam de la umbra. La Avidan am apreciat entuziasmul si contactul cu publicul, iar ce m-a surprins a fost vocea lui pitigaiata.

De acolo am fugit la Selah Sue, o voce puternica, o voce buna care a facut atmosfera incendiara, intr-un cort la fel de incendiar. Desi ea e o artista foarte buna, eu deja eram cu gandul la Florence asa ca dupa 4 piese am luat-o in pas alergator spre Main Stage, unde era plin ochi.

Am reusit sa prind un loc bun..si a inceput concertul asteptat de mine de ani de zile. Florence e un artist complet, ii place pe scena si ii place sa starneasca publicul. Si i-a iesit pentru ca am sarit cat ne-au tinut picioarele pana la final. Din concertul ei nu au lipsit sariturile, contactul direct cu publicul, mersul in patru labe asemenea unei feline sau miscari de balet. La finele concertului cativa fani au urcat pe scena pentru a o imbratisa, si mie mi-a fost foarte ciuda ca nu m-am numarat printre ei. Oricum am imbratisat-o in gand si i-am multumit pentru show-ul facut si pentru ca asteptarea nu a fost degeaba #fanFlorenceforever.

De la Florence, cu o stare de dispozitie perfecta am colindat stradutele festivalului sa vedem ce oferte mai sunt. Astfel ca am ajuns la un foc de tabara, unde cantau niste baieti la chitara (ar putea fi chill zone-ul meu), apoi la niste cabanute unde petrecerea era in toi. Am reusit si eu fooarte repede sa prind ritmul, asa ca inca doua ore le-am petrecut cu dans si voie buna.

Ce imi e clar pana acum, e ca nu ai cum sa te plictisesti la Sziget. Oricand ai ceva de facut si asta defineste un festival reusit. Eu m-am convins, Sziget-ul este un eveniment ce nu trebuie ratat in nici un an, indiferent de line up.

Azi urmeaza sa ii vedem pe The Script cu al lor “The man who can’t be moved”, iar mai apoi tarziu in noapte dupa 1,30 ajungem si la Tyler the Creator si SBTRKT. Maine alte impresii. Over and out.

[AFG_gallery id=’19’]

Credit Foto: Dorin Bonta

www.dorinbonta.ro