Înainte de a ajunge la București și la Viena „Poveștile vieneze” ale pianistului Nicolae Dumitru fac primul popas în Tîrgu Mureș. Astfel, publicul tîrgumureşean se va întâlni cu o evocare muzicală a Vienei de altă dată, dar şi a izvoarelor muzicii româneşti într-un one man show magistral oferit de pianistul Nicolae Dumitru.

“Poveşti vieneze” este proiectul concertistic al pianistului Nicolae Dumitru oferit publicului din Tîrgu Mureş pe 5 aprilie, la sala mare a Palatului Culturii, de la ora 19.

Nicolae Dumitru a dobândit de-a lungul anilor reputaţia unui pianist care depăşeşte tiparele performerului clasic. Cel mai bine se simte în ipostaza de recital, faţă în faţă cu publicul, pentru a stabili o comunicare instantanee, atât prin programele extrem de interesante pe care le propune, cât şi prin poveştile ce însoţesc aceste programe. Poveşti improvizate ad-hoc, care se îngemănează cu piesele interpretate într-o manieră unică, transformând recitalul de pian într-un spectacol la frontiera dintre performanţă instrumentală şi monospectacolul teatral  De aici colaborarea permanentă a pianistului cu Teatrul Act din Bucureşti, în spectacolul “Poveste pentru pianist şi măşti”, care se desfăşoară cu diferite tematici şi programe (“Chopin Underground”, “Patimile după Bach”, etc) pe parcursul a cinci ani.

În “Poveştile vieneze”, alături de Mozart, Chopin şi Brahms, Nicolae Dumitru oferă o componentă românească pe cât de inedită, pe atât de spectaculoasă. Practic necunoscută publicului larg, “Rapsodia română” pentru pian de Ciprian Porumbescu va răsuna într-o versiune prelucrată chiar de către solist, care a simţit nevoia dezvoltării scriiturii pianistice destul de sumare a piesei. Ciprian Porumbescu, nume iconic aflat la originile muzicii româneşti, a fost timp de trei ani discipolul marelui Anton Bruckner la Viena. Alături de aceasta, nimeni alta decât spectaculoasa “Rapsodie Română” de Franz Liszt, piesă care poate fi o zugrăvire de maestru a lumii muzicale româneşti de la jumătatea secolului XIX.

“Poveşti vieneze” – o denumire care te trimite către mirajul palatelor de altădată, Johann Strauss, artă, luxul şi acel “l’air du temps” inefabil al celui mai apropiat şi, am putea spune, familiar imperiu pentru intelectualul român din secolului XIX. Mai ales pentru cel din Ardeal şi Bucovina.

• Sala mare a Palatului Culturii
• Marți 5 aprilie