Sau ziua Armin van Buuren.

Orice fac incerand sa descriu ziua 3 ajung tot la Armin van Buuren cu gandul. Ideea e ca eu nu am aveam nici o legatura cu muzica electronica. Atractia zilei 3 pentru mine era Tinie Tempah, pe care l-am mai vazut si stiam ca e un foarte bun entertainer. Dar pe Armin l-as fi putut sari foarte bine. Ce greseala…ce greseala….

Am fost ieri la conferinta de presa Armin van Buuren, unde am fost cu totii cuceriti. E un tip minunat, chill, relaxat si calduros. Ce am aflat interesant de la el este ca dupa nasterea celui de-al doilea copil, care are acum 2 ani, a hotarat sa faca doar maxim 100 de show-uri pe an (spre deosebire de 150 in anii trecuti) pentru a petrece mai mult timp cu familia. Ne-a mai marturisit ca in cadrul oricarui concert are un setlist personalizat in functie de reactia publicului si ca nu se repeta niciodata. Ca investeste in el si in echipa lui, iar ultimul turneu a fost pe minus din punct de vedere financiar, dar ca a fost o deciezie buna din perspectiva carierei si a fanilor. Ultima bucata de info este ca urmeaza sa lanseze un album la sfarsitul lunii octombrie. Dupa conferinta a stat sa se pozeze cu toata lumea, foarte prietenos ca nu ai cum sa nu il indragesti :).

Dupa conferinte am fost la concertul lui John Newman care a prestat foarte bine, si care s-a bucurat de reactia publicului la piesele lui cele mai cunoscte “Blame”sau “Love me again”. A urcat apoi pe scena Tinie Tempah, care desi a avut o seara reusita, nu s-a ridicat la nivelul celuilalt concert pe care l-am vazut eu in 2013 la Peninsula. Oricum “Written in the stars” a fost cantat cu cinste de un public de aprox 30.000 de oameni.

Pana la concertul lui Armin van Buuren am evadat iar in coltisorul de rai cu hinti si muzica de relaxare, unde ne-am incarcat bateriile 100%, ceea ce ne-a servit perfect pentru cele trei ore de absoluta nebuuuunie.

Ultimul si cel mai tare concert al festivalului de pana acum, si mi-e greu sa cred ca va fi depasit in vreun fel, m-a prins pe scaun, dar l-am incheiat sarind si urland impreuna cu alti, cred eu peste 50.000 de oameni. Nu cred ca pot sa descriu in cuvinte starile traite, dar pentru mine a fost ceva senzational. Armin van Buuren a interactionat tot timpul cu publicul, a sarit, a dansat, ne-a coordonat ca un adevarat dirijor si ne-a indus intr-o stare de transa. Eram toti un singur organism viu si energic. Nu mi-a placut si nu am ascultat muzica electronica niciodata, nici nu ii gaseam vreun rost, pana la Armin. El isi asculta publicul si intuieste foarte fin ce anume are acesta nevoie pentru a atinge Nirvana. Multumesc Armin pentru ca mi-ai deschis usa unui nou univers.

Cu dureri de picioare, la ora 6 dimineata ne-am indreptat spre casa. Obosite dar multumite si binedispuse, asteptam cu interes ultima zi.

Aviz pentru David Guetta: stacheta a fost ridicata foarte sus.