Ziua doi de Untold a fost mai binevoitoare cu noi, nu s-a mai lăsat cu ploi torențiale, tunete sau fulgere.

Am pășit pe tărâmul magic mai spre seară și am găsit aleea principală transformată întrun culoar de flăcări, scenă ruptă parcă din epoca medievală. Căldura degajată de flăcări, mirosul intens și entuziasmul colectiv au contribuit la starea de feerie care patronează asupra întregului festival. Ambianța e asigurată și de participarea la festival a mai multor școli de teatru atât din țară cât și din afară, care se plimbă prin tot festivalul cu costumele din dotare.

Prima oprire am făcut-o la scena Forest, pentru concertul The Motans, asta după ce am pierdut un pariu bazându-mă pe orientarea mea în spațiu, care aseară mi-a jucat feste. Așadar la scena Forest, mulți, foarte mulți tineri l-au întâmpinat cu un puternic La mulți ani pe Denis, solistul trupei. Nu eram eu mare fană a trupei, dar de aseară am să fiu mai atentă la proiectele lor, pentru că mi-a plăcut mult energia transmisă și atitudinea față de actul creativ. Am văzut niște băieți dedicați, profesioniști care se dăruiesc cu totul când sunt pe scenă. Bravo The Motans, mi-ați plăcut mult.

Cu câteva minute înainte să înceapă show-ul regelui Untold, am ajuns în fața scenei. Din fericire nu a mai fost nebunia și înghesuiala anilor trecuți și am putut să îl întâmpinăm pe ARMIN VAN BUUREN asa cum merită. Ce mi-a plăcut cel mai mult aseară e bucuria de pe chipul lui. Se vede clar că iubește să vină la Untold, ne-a și declarat că e foarte fericit să revină ACASĂ. Am constatat cu bucurie că de data asta a lipsit nebunia și isetericalele din alți ani, fanii fiind acolo doar să se bucure de muzică, de energie și de moment. Citeam pe o pancartă Armin is Untold și sunt în total acord cu asta.

Cam așa arată ziua doi pentru mine, mai multă emotie și stare generala de spirit puteți vedea în albumul de pe facebook .