Share, , Google Plus, Pinterest,

Posted in:

Out in Peninsula: ziua 3

Dacă pentru ziua doi la Peninsula, cuvântul de bază a fost libertate, atunci pentru ziua trei, adică aseară, e oboseală.

Nu mai am atât de multă rezistenţă pentru party party, şi din păcate mi-a afectat puţin şi buna dispoziţie. Dar abia în a doua parte a zilei, pentru că prima parte a fost tot ce mi-am dorit 🙂 şi asta pentru că am avut un interviu privat cu cei mai comici băieţi din Hip Hop-ul românesc, “să vă aud pe toţi cum strigaţi: CTC, CTC”

Ieri am stat la Peninsula 11 ore. La 16.00 eram deja acolo, pe o căldură infernală. Am crezut că o iau razna de la atâtea grade Celsius, plus că eram cel mai obosit om de acolo, nereuşind să dorm suficient să îmi încarc bateriile descărcate cu o seară înainte.

Primul concert bifat a fost (să vă aud încă o dată) CTC. De fapt, să fiu politically correct, a fost concert FACEM RECORDS. Primii care au ieşit pe scenă au fost Cedry2k şi Carbon.  Prestaţia a început mai timid, şi chiar ei au spus că se aşteptau ca publicul să fie mai numeros (au fost vreo 200 la început, iar cifra maximă, dată de esti-amatoarea din mine, e de 400 de oameni). Nu mă surprinde foarte tare ce s-a întâmplat, pentru că atunci când susţii un concert la ora 17,00 într-o zi toridă, la un festival care dă mai mult în Rock şi Electronic, e şi normal să vină doar cei mai înfocaţi fani. Au cântat băieţii, lumea deja era cu mâinile în aer, în aşteptarea greilor, care, odată intraţi pe scenă, nu şi-au dezamăgit spectatorii. Am recunoscut şi eu câteva single-uri, pe care le-am fredonat, însă marele meu regret e că nu au avut în playlist “Te ştiu de-o viaţă”. I-am intrebat de ce şi au spus că din cauza timpului limitat pe care îl aveau, din cauza numărului mare de hit-uri, fiind nevoiţi să îşi facă ei o selecţie, un fel de crème de la crème. Imediat după concert, am intrat în Backstage şi i-am intervievat. Am să fac un articol separat cu întrebări şi răspunsuri, pentru că a fost atât de fain interviul, încât nu merită să îl înghesui în postul ăsta.

Imediat după interviu, ţopăind şi sărind în sus de bucurie că a ieşit foarte bine, am fugit la Vama, unde primul meu gând a fost: Tudor Chirilă în pantaloni de piele, pe călduuuuurile astea??? Dar nu i-a împedicat prestaţia. Omul şi-a făcut numărul, unul foarte bun de altfel. I liked it. Au cântat piese noi şi vechi, iar Chirilă şi-a pus sufletul pe tava. A dat tot ce a avut mai bun, and then some. Are el o pasiune rar întâlnită, simţeam la fiecare piesă că trăieşte tot versul, că parcă ieri a fost cu iubita în Vama Veche, că imediat după aceea s-au despărţit şi tot ce le-a mai rămas e Să facă sex. Că de acolo a fugit la Hotel Cismigiu, unde a vrut să îi dea o mână de ajutor fetei căzute în casa liftului, dar era deja prea târziu. Cam aşa a fost tot concertul. Jos pălăria şi vorba lui Andi Moiesescu “Mă înclin”. Aaaaa, şi încă ceva: având în vedere că Vama se înscrie în spiritul Peninsulei, că sunt mână pentru mănuşă ei au reuşit să adune în faţa scenei uşor spre o mie de oameni.

După Vama am luat o bine meritată pauză. Ne-am plimbat prin complex, am fost pe la Chill Zone, unde am descoperit cât de bine e să stai, doar să stai. Vreau să fac un curs în sensul ăsta, şi apoi să îi învăt pe ceilalţi partea practică a cursului.

Ultima parte a serii se încheie cu numărul celor de la Şuuuuie Paparude. Aşa ceva, eu nu am mai văzut niciodată. În sensul că eu atâţia “nebuni” la un loc nu am mai avut ocazia să văd. De regulă la concerte de acest gen , lumea tre să fie şi să se simta liberi, free. Ei bine, de data asta lumea has gone wild. Atmosferă încendiară dacă spun, nici măcar nu încep să acopăr ce a fost acolo. Nu cred că există vreun termen care să încadreze săritul up and down, tropăitul apăsat (până se rupe podeaua, la propriu), fredonatul versurilor, etc. Oricum, cred că şi băieţii de la Şuie au apreciat prezenţa oamenilor şi au dat tot ce au avut. Lejer 2000 de oameni au fost în cortul Freedom, care s-au descătuşat. Am înţeles că din 10 ediţii, Şuie Paparude a participat la 9. Acum nu mă mai mira. Am văzut de ce. Bine Şuieeee. Brava !!!!

Se face 3 dimineaţa, somnul începea să mă lovească a doua oară în aceeaşi seară, şi am zis că de data asta nu îl mai resping că cine ştie când s-o mai întoarce la mine. Mi-am luat echipa şi către casă la somn de frumusţe. Că doar mai e o zi.

Aştept să văd cum se va încheia Peninsula, iar apoi am să vin şi cu interviul celor de la CTC. Vă promit că o să vă distraţi super bine. S-a glumit o grămadă, pentru că sunt nişte băieţi foarte cumsecade.

2 Comments

Leave a Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *